Afectarea extraretiniana in diabetul zaharat

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharat

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharat este mai putin cunoscuta, insa ea exista si este bine sa fie cunoscuta.

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharat cuprinde printre altele:

  • cataracta diabetica;
  • infectiile diferitelor segmente ale globului ocular;
  • parezele nervilor cranieni.

In functie de localizare, afectarea extraretiniana in diabetul zaharat se observa la nivelul:

  • orbitei:
    • celulita orbitara;
  • pleoapelor:
    • blefarite (inflamatia marginii libere a pleoapei);
    • xantelasme (depozite de colesterol la nivelul pleoapelor);
    • orjelet recidivant (ulciorul popular).
  • conjunctivei:
    • conjunctivita;
    • anomalii microvasculare;
  • corneei:
    • pliuri corneene;
    • pigmentarea corneei;
    • descemetite;
    • scaderea sensibilitatii corneene.
  • irisului:
    • modificari pigmentare;
    • atrofii ale stromei iriene;
    • inflamatii;
    • neovascularizatie.
  • corpului ciliar:
    • tulburari de acomodare;
    • ingrosarea corpului ciliar.
  • pupilare:
    • modificari ale diametrului pupilar.
  • cristaline:
    • opacitati cristaliniene;
    • cataracta;
    • tulburari de refractie.
  • nervi si musculatura extrinseca:
    • neuropatie diabetica cu paralizii oculomotorii de nervi cranieni III, IV, VI.

AFECTAREA EXTRARETINIANA IN DIABETUL ZAHARAT

CATARACTA DIABETICA

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharatCataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a vederii prin pierderea transparentei cristalinului. Cataracta este prima afectare extraretiniana pe care o mentionam. Facem acest lucru mai ales pentru a sublinia frecventa acestei afectiuni in randul pacientilor diabetici.

Desi aparitia cataractei se pune pe seama varstei inaintate, ea poate aparea si la varste tinere. Aparitia cataractei la un tanar cunoscut cu diabet zaharat in evolutie de multi ani, reprezinta dovada unui dezechilibru glicemic cronic major.

Cataracta se rezolva de cele mai multe ori chirurgical, insa pacientul diabetic reprezinta un pacient cu risc de complicatii chirurgicale prin:

  • pericolul hemoragiei intraoperatorii;
  • gradul limitat de dilatare pupilara;
  • posibilitatea agravarii postoperatorii a retinopatiei diabetice in cazul in care aceasta exista deja.

INFECTIILE DIVERSELOR SEGMENTE ALE GLOBILOR OCULARI SI ALE ANEXELOR

Diabetul zaharat, mai ales atunci cand este prost controlat, reprezinta o afectiune care predispune organismul la diferite infectii. Ochii nu fac rabat de la aceasta situatie, iar germenii cei mai frecvent incriminati in patologia infectioasa a ochiului la diabetici sunt:

  • Stafilococul;
  • Escherichia coli;
  • fungii.

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharatPrintre cele mai frecvente infectii oculare la diabetici mentionam:

  • uveita, inflamatie oculara ce afecteaza invelisul mijlociu al globului ocular sau tractul uveal;
  • irita, boala in care inflamatia afecteaza irisul;
  • iridociclita, boala in care inflamatia afecteaza irisul si corpul ciliar;
  • conjunctivita;
  • blefarita;
  • dacriocistita, inflamatia sacului lacrimal, adica a zonei situate intre unghiul intern al ochiului si nas;
  • celulita orbitala, boala relativ rara, dar periculoasa, manifestata prin inflamatia tesutului grasos din interiorul orbitei;
  • mucormicoza responsabila de productia unei celulite orbitale cu evolutie fatala.

PAREZELE MUSCHILOR OCULARI EXTERNI

Afectarea extraretiniana in diabetul zaharatCei mai frecvent afectati nervi cranieni sunt reprezentati de:

  • nervul III sau oculomotor:
    • controleaza miscarea unor muschi ai globului ocular: drept superior, drept mijlociu, drept inferior, oblic inferior si ridicator al pleoapei superioare;
    • asigura deasemenea si inervatia vegetativa parasimpatica (visceromotorie) a muschilor ciliari si sfincter ai pupilei.
  • nervul IV sau trohlear:
    • controleaza miscarea unui singur muschi al globului ocular, cel oblic superior.
  • nervul VI sau abducens:
    • controleaza miscarea unui singur muschi al globului ocular, cel drept lateral.

Pareza este in general unilaterala si brusc instalata. Pacientul acuza diplopie si dificultati de orientare in spatiu. In general acest tip de paralizii se remit spontan, iar functia nervului este recuperata complet, insa pot aparea recidive.

586 total views, 2 views today

Lasa un mesaj

content protection plugin by http://jaspreetchahal.org