diabetul si durerea de umar

Durerea de umar in diabetul zaharat

Durerea de umar in diabetul zaharat este extrem de frecventa, chiar daca nu este citata ca una dintre complicatiile cronice ale diabetului zaharat. Durerea de umar este data de capsulita adeziva. Aceasta afectiune reumatologica determina asa numita inghetare a umarului. Durerea de umar va poate face imposibila ridicarea mainilor deasupra capului, dar si ducerea acestora in spate. Capsulita adeziva apare in urma modificarilor inflamatorii ale tesutului conjunctiv ce intra in compozitia capsulei umarului. Odata cu inaintarea in varsta acest tesut se poate ingrosa si se poate strange, in consecinta apar benzi dure de tesut sau aderente. Miscarea umarului odata cu ingrosarea tesutului conjunctiv devine dureroasa, iar miscarile obisnuite ale umarului sunt blocate. Durerea de umar avanseaza si umarul devine extrem de rigid si foarte greu de miscat, ca si cum ar fi "inghetat". Daca sunteti purtator de pompa de insulina, aceasta afectiune va poate ingreuna foarte tare activitatea. Dr. Hess Fischl spune ca: Unul dintre pacientii mei, utilizator de pompa de insulina, a trebuit sa treaca pe injectii de insulina, pana cand problema umarului a fost rezolvata. Durerea de umar ii facea imposibila introducerea seturilor de perfuzie.Din fericire pacienta a reusit sa-si reia pompa de insulina dupa cateva luni de terapie fizica obisnuita, dar in perioada intermediara a fost necesara o comunicare frecventa intre mine si pacienta pentru a o ajuta sa isi ajusteze dozele de insulina. A trebuit sa tinem cont de durerea de umar, de somnul redus datorat acesteia si de gradul de activitate redus. DUREREA DE UMAR SI CAPSULITA ADEZIVA Exista doua tipuri de capsulita adeziva. Pentru primul tip de capsulita adeziva nu exista o explicatie directa a afectiunii. Durerea de umar si rigiditatea apar in acest caz treptat. Este foarte posibil sa nu observati aceasta impotenta functionala pana cand aceasta nu interfereaza cu activitatile dumneavoastra zilnice. Al doilea tip de capsulita adeziva este produs de o trauma, cum ar fi o cadere. In acest caz durerea si rigiditate nu se instaleaza treptat si nici nu dispar in timp. CINE PREZINTA UN GRAD DE RISC CRESCUT? Aproximativ 20% dintre diabetici prezinta aceasta afectiune. Femeile sunt mai predispuse la capsulita adeziva in comparatie cu barbatii. Durerea de umar apare in general intre 40 si 65 de ani. Desi nu exista o legatura evidenta intre valorile glicemice si durerea de umar, complicatiile pe terment lung ale diabetului zaharat pot include modificari ale tesutului conjunctiv. Glicarea tesutului conjunctiv se produce in general la valori glicemice crescute in mod constant. Persoanele cu antecedente de capsulita adeziva prezinta un risc crescut de a dezvolta afectiunea la nivelul umarului neafectat initial. Recurenta durerii pe partea afectata este, de asemenea, posibila, in special in cazul pacientilor cu diabet zaharat. Alti factori de risc pentru capsulita adeziva includ: probleme tiroidiene; modificari hormonale pe parcursul menopauzei; umflarea umarului; operatia umarului; operatia pe cord deschis; discopatie cervicala; boala Parkinson; boala cardiaca sau interventie chirurgicala la acest nivel. Potrivit doctorului John M. Vasudevan, profesor de medicina fizica clinica si reabitare, profesor de chirurgie ortopedica la Scoala de Medicina Perelman din cadrul Universitatii din Pennsylvania, poate exista o predispozitie genetica pentru aceasta afectiune, insa dovezile sunt inca neclare. CARE SUNT SIMPTOMELE CAPSULITEI ADEZIVE? Capsulita adeziva provoaca dureri progresive, rigiditate, activitate limitata, durere la mobilizarea articulatiei umarulului si dureri nocturne. Durerea este descrisa de pacienti cu localizare in zona capsulei umarului si nu numai. Durerea de umar poate iradia la nivelul bicepsului si poate fi suficient de puternica pentru a deranja somnul. Capsulita adeziva prezinta in mare trei etape: etapa dureroasa; etapa de inghetare; etapa de dezghetare. Aceasta expunere secventiala da nastere multor controverse si nu este pe deplin acceptata de toti profesionistii din medicina. Durerea de umar si pierderea mobilitatii articulare de la acest nivel poate sa apara pe intreaga durata a afectiunii si dureaza de regula de la un an la doi ani. CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE CAPSULITA ADEZIVA? Daca nu va puteti ridica bratul din cauza durerii este foarte posibil ca medicul curant sa va recomande investigatii imagistice pentru a ajunge la un diagnostic corect si un tratament la fel de corect. De obicei capsulita adeziva este tratata prin interventie chirurgicala. Diagnosticul capsulite adezive este unul de excludere in consecinta se vor cauta cauzele posibile ale unei dureri de umar, atat prin examen fizic complet, cat si prin metode imagistice. O radiografie la nivelul articulatiei afectate poate exclude diagnosticul de osteoartrita. Examenul RMN este mai des utilizat pentru problemele legate de tesuturile moi. CUM SE TRATEAZA CAPSULITA ADEZIVA? Exista mai multe tipuri de tratament. Se recomanda tratamentul precoce si activ. Este foarte important ca umarul afectat sa nu devina rigid. Majoritatea pacientilor declara o imbunatatire a mobilitatii articulare si o scadere a durerii de la acest nivel prin terapie fizica, caldura localizata, injectii cu corticosteroizi si medicamente antiinflamatoare. Chiar daca in urma unui puseu acut poate exista o mica rigiditate in miscare, ea este suficient de redusa pentru a impiedica activitatea zilnica. Doctorul Vasudevan spune: Vestea proasta este ca durerea de umar poate dura intre 6 luni si doi ani, pana la o recuperare completa. De retinut insa ca medicamentele corticosteroide cresc concentratiile de glucoza, asadar aceasta terapie poate fi limitata la persoanele cu diabet zaharat. Pentru persoanele cu diabet zaharat, mai ales in cazul celor care sunt dependente de insulina sau prezinta un control glicemic precar, o injectie cu cortizon poate duce la cresterea glicemiei in primele zile dupa injectare. V-as recomanda cu tarie ca injectia in cauza sa fie efectuata cu ghidaj imagistic - ultrasunete sau fluoroscopie - pentru a furniza medicamentul in articulatia adanca a umarului. Aceasta varianta de tratament maximizeaza cantitatea de steroizi distribuita in regiunea dureroasa si minimizeaza cantitatea ce poate fi absorbita in sange. In cazul in care toate variantele de tratament de mai sus nu aduc o imbunatatire in urmatoarele doua luni, se poate recomanda interventie chirurgicala. O abordare chirurgicala este reprezentata de manipularea umarului unui pacient sub anestezie. In acest caz chirurgul forteaza umarul sa se miste si cauzeaza ruperea sau intinderea capsulei comune. Manipularea sub anestezie este folosita pentru cazurile dificile si este necesara pentru majoritatea persoanelor care sufera de aceasta afectiune.Anestezia este necesara pentru durere si pentru a permite muschilor sa se relaxeze adecvat, ceea ce permite o gama mai larga de miscari in timpul manipularii. Fortarea articulatiei umarului dincolo de gama normala a miscarilor poate exacerba temporar durerea inflamtorie in umar, insa acest lucru este acceptabil daca miscarea finala creste ca urmare a acestei interventii. A doua optiune chirurgicala este chirurgia artroscopica. In acest caz se fac mai multe incizii mici in jurul umarului afectat. O camera mica ajuta medicul chirurg sa manevreze instrumentele introduse prin aceste incizii. Instrumentele vor decupa partile afectate ale capsulei si ii vor permite in acest fel umarului sa se miste. In majoritatea cazurilor ambele tipuri de interventie chirurgicala sunt utilizate pentru a obtine cele mai bune rezultate. CARE ESTE PROGNOSTICUL CAPSULITEI ADEZIVE? Terapia fizica si antiinflamatoarele nesteroidiene restabilesc de multe ori miscarea si functionalitatea umarului in decurs de un an. Lasat netratat umarul se poate vindeca in doi ani, in 10% din cazuri aceasta afectiune nu dispare complet. Dupa interventia chirurgicala ce restabileste miscarea umaruui, terapia fizica trebuie continuata timp de cateva saptamani sau luni pentru a preveni recidiva umarului inghetat. CUM SE POATE PREVENI DUREREA DE UMAR? Exista foarte putine informatii legate de modul de prevenire a umarului inghetata. De cele mai multe ori, nici nu se poate determina cauza de a dus la aparitia durerii de umar. Persoanele cu diabet par a fi mai predispuse la aceasta afectiune, insa datele nu sunt suficiente pentru a putea invinui in totalitate diabetul. "Daca suferiti un traumatism la nivelul umarului continuati sa va miscati si sa folositi umarul al fel de mult: utilizati-l sau pierdeti-l!" spune doctor Vasudevan. Sursa: Diabetes on Track

Durerea de umar in diabetul zaharat este extrem de frecventa, chiar daca nu este citata ca una dintre complicatiile cronice ale diabetului zaharat. Durerea de umar este data de capsulita adeziva. Aceasta afectiune reumatologica determina asa numita inghetare a umarului. Durerea de umar va poate face imposibila ridicarea mainilor deasupra…

140 total views, 2 views today

Read More
content protection plugin by http://jaspreetchahal.org