Hipercolesterolemia familiala

Hipercolesterolemia familiala este o boala relativa frecventa cauzata de mutatii ale genei receptorului lipoproteinelor cu densitate joasa situata in portiunea distala a bratului scurt al cromozomului 19.

Anomalia determina absenta sau malfunctia acestor receptori.

In hipercolesterolemia familala se produce cresterea concentratiilor lipoproteinelor cu densitate joasa (LDL) si a colesterolului total.

HIPERCOLESTEROLEMIA FAMILIALA – FORME DE BOALA

  • heterozigota:
    • cand este afectata gena de la un singur genitor.
  • homozigota:
    • cand ambele gene sunt patologice.

Transmiterea mutatilor genetice ale receptorului LDL are loc autozomal dominant. Mutatiile sunt foarte numeroase, putand fi grupate in trei categorii:

  • mutatii nule/nonsens ce impiedica sinteza LDL-Receptor;
  • mutatii ce afecteaza capacitatea receptorului de a interactiona cu liganzii de lipoproteine;
  • mutatii in care interactiunea LDL-Receptor-LDL este normala, dar internalizarea complexului nu se poate realiza.

Valorile colesterolului total cresc inca de la nastere si se acumuleaza in plasma:

  • de 2-3 ori in hipercolesterolemia familiala heterozigota;
  • de 4-6 ori in hipercolesterolemia familala homozigota.

Cantitatea mare de LDL-colesterol, este preluata, dupa oxidarea particulei, de receptorii scavenger din macrofage, ceea ce duce la acumularea acestora, incarcate cu colesterol esterificat, in diverse tesuturi printre care, peretele arterial, tendoanele si pielea, cu aparitia unor modificari patologice:

  • ateroscleroza;
  • xantoame;
  • xantelasma.

Hipercolesterolemia familiala

HIPERCOLESTEROLEMIA FAMILIALA – TABLOU CLINIC

HETEROZIGOTI

Tablou clinic

1. Xantoame tendinoase

  • 75% din cazuri;
  • de obicei in regiunea calcaneana sau la extensorii mainii;
  • aspect tipic de noduli cu marimi de milimetri sau aspect discret de ingrosare a tendonului;
  • prezenta la calcai poate determina episoade de tendinita achiliana.

2. Xantelasma

3. Arcul cornean senil sau Gerontoxonul prematur

  • apare inainte de 40 de ani.

4. Boala coronariana

  • debut la adultul tanar;
  • diagnostic in jur de 45 de ani

HOMOZIGOTI

Forma homozigota devine simptomatica de la varste mai tinere.

Tablou clinic

1. Xantoame tuberoase

  • mai mari decat cele tendinoase;
  • dimensiuni de ordinul cm;
  • apar intotdeauna pana la varsta de 6 ani;

Xantoamele tuberoase reprezinta protuberante cutanate, date de macrofage incarcate cu colesterol ce se evidentiaza in zonele tegumentare expuse traumelor (coate, genunchi).

2. Xantelasme palpebrale

  • manifestate inainte de 10 ani.

3. Xantoame tendinoase

  • manifestate inainte de 10 ani.

4. Boala coronariana

  • manifestate inainte de 10 ani;
  • foarte agresiva;
  • in absenta tratamentului infarctul miocardic survine de regula in jurul varstei de 18 ani, iar decesul la aproximativ 20 de ani;

Deasemenea se poate dezvolta in cadrul bolii stenoza aortica valvulara sau supravalvulara.

INVESTIGATII PARACLINICE

  • hipercolesterolemia prezenta inca de la nastere:
    • heterozigoti:
      • colesterol total peste 300 mg/dl;
      • LDL-colesterol peste 250 mg/dl.
    • homozigoti:
      • colesterol total intre 600 – 1000 mg/dl;
      • LDL-colesterol intre 550 – 950 mg/dl.
  • trigliceridele au valori normale.

HIPERCOLESTEROLEMIA FAMILIALA – DIAGNOSTIC

Diagnosticul de suspiciune se pune pe baza unui istoric familial de boala coronariana precoce, dar si:

  • semne clinice;
  • profil lipidic modificat cu:
    • colesterol total crescut;
    • LDL-colesterol crescut;
    • trigliceride cu valori normale.

Diagnosticul complet se pune in momentul depistarii hipercolesterolemiei familiale si la alti membrii ai familiei.

Diagnostic diferential:

  • deficit familial apo-B100;
  • hipercolesterolemia poligenica (valori crescute colesterolului total, LDL-colesterolului, dar nu prezinta xantoame tendinoase).

Diagnosticul de hipercolesterolemie familiala trebuie suspectat la orice copil ce prezinta o concentratie a colesterolului total foarte mare peste 500 mg/dl si xantoame, mai ales daca ambii parinti prezinta mutatie genica si manifestari clinice de forma heterozigota.

Hipercolesterolemia familiala

HIPERCOLESTEROLEMIA FAMILIALA – TRATAMENT

HETEROZIGOTI

Tratamentul hipercolesterolemiei in forma heterozigota consta in:

  • regim alimentar;
  • medicatie hipocolesterolemianta;
  • in cazuri speciale interventie chirurgicala;

Dieta cu un continut redus de grasimi:

  • sub 20% din ratia calorica mai ales saturate sub 6%;
  • cantitatea maxima de colesterol alimentar permisa este de 100 mg;

Dieta determina doar reducere usoara (5-15%), baza tratamentului este terapia medicamentoasa.

Terapia medicamentoasa in ordine cronologica

Prima strategie

  • asocierea unei rezine (in doza redusa) cu o statina/niacina (uneori fiind necesare toate trei).

A doua strategie

  • rasinile chelatoare de acizi biliari si statine ce depletizeaza hepatocitele de colesterol si determina o crestere reactiva de LDL-Receptorilor functionali pe suprafata acestor celule si scaderea colesterolului total.

A treia strategie

  • statina in doza maxima si ezetimib

A patra strategie

  • bypass-ul ileal reduce ca si rezinele absorbtia intestinala a acizilor biliari si reprezinta o solutie pentru pacientii ce nu tolereaza medicatia.

Hipercolesterolemia familialaStatinele pot fi folosite la copiii cu hipercolesterolemie familiala dupa varsta de 8 ani.

Atitudinea rationala de a incepe tratamentul avand in vedere ca ateroscleroza si boala coronara sunt procese evolutive, o reprezinta initierea masurilor de regim alimentar si a tratamentului cu rezine (ce nu au toxicitate sistemica), imediat dupa diagnostic si adaugarea ulterioara a unor medicamente cu efect puternic cum sunt statinele.

O parte importanta a tratamentului o reprezinta excluderea factorilor de risc pentru ateroscleroza:

  • interzicerea fumatului;
  • terapia corecta a hipertensiunii arteriale.

HOMOZIGOTI

Pacientii cu hipercolesterolemie familiala si forma homozigota nu beneficiaza de un tratament eficient.

Exceptie fac rarele cazuri unde se pastreaza o capacitate reziduala, chiar redusa de legare a LDL-colesterol, unde statinele si ezetimibul scad colesterolul total cu 30%.

Cea mai adecvata metoda terapeutica este indepartarea selectiva a LDL-colesterolului din plasma sau sange prin afereza extracorporeala la intervale de 1-3 saptamani;

Exista si terapii experimentale pe care le mentionam mai jos:

  • transplant hepatic;
  • sunturi porto-cave (ocolirea ficatului de catre nutrientii alimentari);
  • terapia genica (in curs de dezvoltare).

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *