Hipoglicemia sau scaderea glicemiei
Hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa a tratamentului hipoglicemiant oral sau cu insulina.
Din punct de vedere al severitatii, hipoglicemiile se impart astfel:
- hipoglicemia usoara sau moderata – bolnavul de diabet zaharat are simptome, dar reuseste sa si le corecteze cu hidrati rapizi;
- hipoglicemia severa – bolnavul diabetic necesita ajutorul altei persoane pentru a iesi din hipoglicemie;
- coma hipoglicemica – diabeticul este inconstient si deglutitia este abolita. Incercarea de a administra zahar per os se poate solda cu asfixie.
Principalele cauze de hipoglicemie la bolnavii cu diabet zaharat tip 2 sunt:
- supradozarea antidiabeticelor orale (in special sulfonilureice si glinide) sau a insulinei. Biguanidele sau tiazolidindionele nu dau decat exceptional hipoglicemie;
- aport scazut de glucide sau omiterea unei mese in contextul in care pacientul si-a administrat medicatia hipoglicemianta / insulina;
- efort fizic crescut;
- consumul de alcool.
Bolnavii cu diabet zaharat trebuie educati sa recunoasca simptomele hipoglicemiei, sa poarte zahar asupra lor si sa intervina prompt pentru a corecta hipoglicemia.
HIPOGLICEMIA – PRINCIPALELE SIMPTOME
Simptome autonome
- transpiratii reci, profuze;
- tremuraturi;
- anxietate;
- palpitatii.
Simptome neuroglicopenice
- ameteala;
- slabiciune;
- somnolenta;
- cefalee;
- confuzie;
- tulburari de concentrare.
Simptome neurologice:
- vedere dubla (diplopie);
- incetosarea vederii;
- tulburari de vorbire;
- instabilitate;
- coordonare proasta;
- convulsii;
- coma.
Daca diabeticul nu poate sa isi corecteze singur hipoglicemia inseamna ca este vorba despre hipoglicemie severa.
Coma hipoglicemica apare atunci cand persoana diabetica este inconstienta in contextul unei glicemii < 50 mg/dl. Coma hipoglicemica este o complicatie grava care trebuie rapid combatuta prin administrarea de glucagon i.m. sau i.v. sau/si glucoza intravenos. Dupa montarea perfuziei trebuie solicitat de urgenta serviciul de ambulanta pentru transportul bolnavului la spital.
La pacientii cu diabet zaharat tip 2 sub tratament cu sulfonilureice, in special cele cu durata lunga de actiune de tipul glibenclamidului, coma hipoglicemica se poate repeta in urmatoarele 24 – 48 de ore si de aceea se recomanda internarea intr-un serviciu de specialitate.
Glucagonul nu se administreaza (nu este eficient) in coma hipoglicemica indusa de sulfoniureice sau ingestie excesiva de alcool.
Pacientii varstnici, cei cu vechime mare a diabetului, sau cu insuficienta renala cu risc crescut de coma hipoglicemica datorita absentei simptomelor de hipoglicemie.
TRATAMENT
Hipoglicemia usoara / moderata
- bolnavii sunt sfatuiti sa-si administreze la primele simptome de hipoglicemie 20 de grame de glucide (10 grame glucide cu absorbtie rapida/zahar si 10 grame cu absorbtie lenta) si eventual sa repete administrarea de glucide daca simptomele persista.
Hipoglicemia severa:
- se administreaza hidrati per os daca deglutitia este pastrata.
Coma hipoglicemica:
- se administreaza glucagon i.m. sau i.v. si la reluarea starii de constienta, hidrati rapizi cu o cantitate mica de lichid. In lipsa glucagonului se impune montarea unei perfuzii cu solutie de glucoza (10%, 20%, 30%) fara adaos de insulina.
Sursa: Jurnalul Roman de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice (2006)