Neuropatia diabetica autonoma gastrointestinala

Neuropatia diabetica autonoma gastrointestinala

Neuropatia diabetica autonoma gastrointestinala nu este la fel de frecventa in randul diabeticilor, spunem aceasta comparand cu neuropatia diabetica senzitiva, insa manifestarile sale trebuie cunoscute de pacienti, dar mai ales de profesionistii in sanatate.

NEUROPATIA DIABETICA AUTONOMA GASTROINTESTINALA – FORME DE MANIFESTARE

  • Gastropareza diabetica
    • reprezinta una dintre manifestarile frecvent din neuropatia diabetica autonoma;
    • la pacientii cu diabet zaharat, evacuarea gastrica poate fi normala, accelerata sau incetinita;
    • in patogeneza gastroparezei diabetice (incomplet elucidata) intervine, probabil, in primul rand, denervarea vagala a stomacului, dar sunt implicati si alti factori:
      • disfunctia sistemului nervos simpatic;
      • alterarea contractilitatii musculaturii netede;
      • hiperglicemia.
    • intarzierea evacuarii gastrice apare prin insuficienta deschidere a pilorului, trecerea alimentelor devenind dificila, iar apoi in reducerea sau chiar in absenta peristalticii stomacului;
    • simptomatologia nu este proportionala cu gradul afectarii;
    • alimentele stagneaza in stomac, provocand:
      • greturi;
      • varsaturi alimentare progresive;
      • satietate precoce;
      • dureri abdominale;
      • pirozis;
      • tendinta la hipoglicemie din cauza intarzierii absorbtiei alimentelor.
    • diagnosticul este confirmat prin examinari paraclinice:
      • radiologice;
      • gastroscopice;
      • radioizotopice.
    • examenul endoscopic este obligatoriu in cazurile avansate, severe, pentru diferentierea de stenozele pilorice organice (benigne si maligne).
  • Diareea diabetica
    • este o manifestare relativ rara din neuropatia diabetica autonoma si, de obicei, de severitate redusa, insa este deranjanta pentru pacient;
    • ea este cauzata de:
      • accelerarea motilitatii intestinale prin denervare autonoma;
      • reducerea absorbtiei de lichide (mediata de receptorii alfa-2-adrenergici);
      • disbacterioza intestinala;
      • gastropareza diabetica (cu maldigestia dizaharidelor si malabsorbtia acizilor biliari).
    • in mod clasic, diareea este predominant nocturna, prezentand remisiuni si recurente;
    • atacurile de diaree – care are, de regula, aspect apos – sunt precedate de garguimente (borborisme) si disconfort abdominal;
    • lipsesc durerea din timpul emisiei scaunului, sangerarea si malabsorbtia (greutatea corporala se mentine, de regula, constanta);
    • simptomele au o durata variata – de la cateva ore pana la cateva zile – si apoi se remit, fiind urmate de perioade cu tranzit intestinal normal sau chiar de constipatie (din cauza tratamentului episodului diareic);
    • unii pacienti au simptome permanente, cu incontinenta fecala;
    • puseele de diaree diabetica se mentin timp de multi ani si rareori se remit complet;
    • investigatiile paraclinice trebuie sa excluda alte cauze de diaree, mai ales daca se insotesc de sindroame de malabsorbtie (pacientii scad in greutate) de orice natura, de exemplu:
      • insuficienta pancreatica;
      • boala celiaca (in special la cei cu diabet zaharat tip 1);
      • neoplazii.
    • daca testele de neuropatie diabetica autonoma sunt negative, practic, se infirma natura neuropata a diareii.
  • Constipatia
    • este frecventa, fiind provocata de imbolnavirea nervilor pelvini (parasimpatici);
    • ea poate alterna cu diareea, investigatiile paraclinice excluzand alte cauze de constipatie (habituala sau organica);
    • clisma baritata poate evidentia aspectul de megacolon (asociat, uneori cu diabetul zaharat) sau de colon elongat, ingust si multihaustrat, din constipatia habituala, precum si eventuale leziuni organice, iar colonoscopia se indica atunci cand exista suspiciunea altor boli ale colonului.
  • Incontinenta fecala
    • apare prin incompetenta sfincterului anal (uneori insoteste diareea).
  • Dischineziile esofagiene
    • sunt asimptomatice sau produc disfagie, pirozis, dureri retrosternale, ulceratii esofagiene, intarziere in absorbtia diverselor medicamente;
    • diagnosticul se precizeaza prin evaluarea tranzitului (pasaj baritat sau scintigrafie esofagiana), ori prin evaluarea activitatii contractile a esofagului sau a sfincterului esofagian inferior (manometrie, pH-metrie, endoscopie esofagiana);
    • disfagia fiind simptomul dominant, diagnosticul diferential trebuie efectuat cu afectiuni maligne ale esofagului.
  • Litiaza biliara
    • este cunoscuta incidenta crescuta a litiazei biliare si a colecistitei cronice la pacientii cu diabet zaharat;
    • explicatia este data de:
      • neuropatia colecistului (cu diminuarea contractilitatii sale);
      • anomalii ale motilitatii sfincterului Oddi;
      • litogenitatea bilei.
  • Disfunctia pancreasului exocrin
    • apare la pacientii cu diabet zaharat de lunga durata, fiind determinata de:
      • hiperglucagonemie;
      • hiperglicemie;
      • lipsa efectului stimulator al insulinei;
      • neuropatie vagala.

334 total views, 2 views today

Lasa un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

content protection plugin by http://jaspreetchahal.org