Ce înseamnă „Risc gradul I de cancer”?
Ce înseamnă „alimente cu risc de cancer”?
Termenul „alimente cu risc de cancer” se referă la acele produse alimentare care conțin substanțe sau compuși ce, în urma studiilor științifice, s-au dovedit a avea potențial cancerigen. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prin Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), clasifică aceste substanțe în mai multe grupe, în funcție de cât de solide sunt dovezile privind capacitatea lor de a cauza cancer la om. În grupa 1 se află compușii cu dovezi clare de cancerigenitate la oameni. Astfel, când ne referim la alimente cu risc de cancer gradul I, vorbim despre acele alimente care conțin substanțe clasificate în grupa 1 de risc cancerigen.
Carnea procesată – principalul vinovat recunoscut oficial
În 2015, IARC a clasificat carnea procesată drept cancerigenă de grup 1 pentru oameni. Aceasta înseamnă că există dovezi convingătoare că un consum regulat de carne procesată cauzează cancer, în special cancer colorectal. Carnea procesată include:
- Mezeluri (salamul, parizerul, crenvurștii)
- Baconul
- Șunca
- Carnaciorii afumați sau uscați
- Pateurile din carne
Procesarea cărnii, fie prin afumare, adăugare de nitriți/nitrați, fie prin sărare excesivă, generează compuși cancerigeni cum sunt nitrozaminele. Acestea sunt asociate cu inflamație cronică intestinală și mutații celulare, care pot duce la apariția cancerului de colon chiar și în stadii incipiente.
Carnea roșie – suspectul aflat sub observație
Deși nu a fost clasată în grupa 1, carnea roșie (vită, porc, miel) a fost plasată în grupa 2A, adică „probabil cancerigenă pentru oameni”. De ce? Pentru că un consum frecvent de carne roșie (peste 500 g pe săptămână) a fost corelat cu un risc crescut de cancer colorectal, pancreatic și de prostată. Riscul crește și mai mult dacă este gătită la temperaturi ridicate (prăjire, grătar, friptură în sânge), deoarece se formează amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice – compuși dovediți cancerigeni.
Alcoolul – prezent în grupa 1
Alcoolul etilic din băuturile alcoolice este clasificat de asemenea în grupa 1 de risc cancerigen. Consumul său este asociat cu mai multe tipuri de cancer, chiar și la niveluri moderate: cancer oral, faringian, esofagian, hepatic, colorectal și de sân. Alcoolul favorizează leziuni oxidative la nivelul ADN-ului, slăbește sistemul imunitar și perturbă metabolismul estrogenilor. De aceea, evitarea completă a alcoolului este recomandată mai ales celor care au avut un diagnostic de cancer sau care prezintă factori de risc genetici.
Băuturile zaharoase și sucurile acidulate
Deși nu sunt clasificate oficial în grupa 1, băuturile cu zahăr adăugat și cele acidulate contribuie indirect la risc. Ele favorizează obezitatea, rezistența la insulină și inflamația sistemică, toate fiind factori de risc pentru cancer. Unele băuturi carbogazoase pot conține și 4-MEI (4-metilimidazol), un compus format în procesul de caramelizare chimică, cu potențial cancerigen observat la animale.
Alimentele prăjite și acrilamida
Acrilamida este un compus chimic care se formează în alimente bogate în amidon (cartofi, pâine, cereale) atunci când sunt gătite la temperaturi mari – peste 120°C – cum este cazul prăjirii sau coacerii excesive. Cartofii prăjiți, chipsurile, pâinea prăjită foarte rumenită și produsele de panificație arse pot conține niveluri ridicate de acrilamidă. Deși dovezile directe la om sunt încă incomplete, studiile pe animale arată o corelație clară între expunerea cronică la acrilamidă și apariția cancerului. Ca măsură de precauție, aceste alimente sunt considerate cu potențial oncogen.
Nitriții și nitrații din alimente conservate
Nitriții și nitrații sunt aditivi folosiți în conservarea cărnii procesate. În organism, acești compuși se pot transforma în nitrozamine, substanțe cancerigene bine cunoscute. În special atunci când sunt combinate cu proteine din carne și expuse la temperaturi ridicate, riscul crește. Iată de ce mezelurile, cârnații și șunca nu ar trebui să facă parte din alimentația zilnică a nimănui, cu atât mai puțin a unei persoane cu istoric oncologic.
Uleiurile reîncălzite și grăsimile trans
Uleiurile vegetale, atunci când sunt folosite de mai multe ori la prăjire (precum în fast-food), dezvoltă compuși toxici, printre care hidroperoxizi și aldehide cancerigene. Grăsimile trans artificiale, prezente în margarină ieftină, foietaje industriale, produse de patiserie ambalate, biscuiți și snacksuri, sunt deja recunoscute ca având efecte negative asupra sănătății cardiovasculare și potențial oncogen. În țările unde au fost interzise, s-a observat o scădere a incidenței bolilor cronice, inclusiv a cancerelor.
PLAN NUTRITIONAL PERSONALIZAT
Pentru un Plan nutritional personalizat realizat chiar de Dr. Petrache trimiteti mail la: [email protected] sau achizitionati planul dorit de AICI si va contactam noi.
Zaharurile rafinate și îndulcitorii controversați
Zaharurile rafinate, în special cele consumate în cantități mari și în mod repetat, susțin inflamația cronică, cresc nivelul de insulină și favorizează multiplicarea celulară excesivă. Aceste procese pot contribui la inițierea și progresia cancerului. În plus, unii îndulcitori artificiali (precum aspartamul și zaharina), deși nu sunt incluși în grupa 1, au fost în trecut asociați cu riscuri oncologice, mai ales în doze mari și în studii pe animale. De aceea, este recomandată prudență în consumul îndelungat de produse care conțin acești aditivi.
Alimentele ultraprocesate
Termenul de alimente ultraprocesate se referă la produse care conțin ingrediente industriale precum aditivi, coloranți, arome artificiale, emulgatori, îndulcitori și alte substanțe de sinteză. Exemple sunt: cerealele de mic dejun îndulcite, batoanele „fit”, produsele fast-food, supele instant, snack-urile și prăjiturile ambalate. Studiile epidemiologice arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este corelat cu un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer, inclusiv colorectal și mamar. Aceasta se datorează nu doar compoziției chimice, ci și faptului că înlocuiesc alimentele naturale, bogate în fibre și antioxidanți.
Contaminanții alimentari și pesticidele
Deși nu sunt „alimente” în sine, contaminanții alimentari precum metalele grele (arsenic, cadmiu, mercur), micotoxinele (aflatoxina) și pesticidele pot contamina alimentele consumate zilnic. Aflatoxina, de exemplu, este o toxină produsă de ciuperci microscopice care pot infesta cerealele, nucile și semințele depozitate necorespunzător. Este unul dintre cei mai puternici agenți cancerigeni cunoscuți, mai ales pentru ficat. Consumul frecvent de produse provenite din surse nesigure sau netestate poate duce la acumulare toxică și, în timp, la risc oncologic.
Recomandări pentru prevenție și reducerea riscului
Pentru cei care au avut cancer sau doresc să reducă riscul general de cancer, este esențială o alimentație antiinflamatoare, bazată pe:
- Legume colorate și crucifere (broccoli, varză, conopidă)
- Fructe de pădure și citrice (cu moderație în funcție de glicemie)
- Leguminoase (fasole, linte, năut)
- Pește gras (somon, sardine)
- Ulei de măsline extravirgin
- Nuci și semințe crude
- Ceai verde și apă plată
Este important să se evite:
- Mezelurile și carnea procesată
- Grăsimile trans și prăjelile
- Alcoolul și zahărul adăugat
- Produsele ambalate ultraprocesate
- Excesul de carne roșie
Pentru cei care au fost diagnosticați cu cancer, schimbarea dietei nu înlocuiește tratamentul oncologic, dar poate contribui semnificativ la prevenirea recidivelor și susținerea imunității. Consultarea cu un medic nutriționist sau oncolog specializat în nutriție este recomandată.
INTREABA DOCTORUL PETRACHE
Prin serviciul Intreaba Doctorul Petrache primiti raspunsuri rapide chiar de la Dr. Petrache. Puteti accesa serviciul Intreaba Doctorul Petrache: AICI.
Concluzie
Alimentația joacă un rol esențial în prevenția și managementul cancerului. Chiar dacă nu toate alimentele considerate „periculoase” au efecte directe sau imediate, consumul lor frecvent și în cantități mari poate contribui la apariția inflamației cronice și a leziunilor celulare ce preced cancerul. A conștientiza ce conține farfuria zilnică și a face alegeri informate este una dintre cele mai puternice forme de prevenție – mai ales pentru cei care au trecut printr-un diagnostic de cancer și doresc să își protejeze sănătatea pe termen lung.
Urnariti-ne si pe:
