Aspartam – tot ce trebuie să știi

Ce este aspartamul?

Aspartamul este un îndulcitor artificial intens, descoperit în anul 1965 de chimistul James Schlatter. Deși a fost găsit întâmplător, a devenit rapid unul dintre cei mai utilizați îndulcitori la nivel mondial. Din punct de vedere chimic, aspartamul este un dipeptid format din doi aminoacizi naturali: acidul aspartic și fenilalanina. Acești compuși se regăsesc în mod obișnuit și în proteinele alimentare, dar în aspartam sunt combinați într-un mod specific ce îi conferă o putere de îndulcire de aproximativ 180–200 de ori mai mare decât zahărul.

Aspartamul se folosește pe scară largă în băuturi răcoritoare dietetice, deserturi, gumă de mestecat, produse lactate și o gamă largă de alimente procesate. Principalul său avantaj este că oferă gust dulce cu aport caloric aproape zero, ceea ce îl face atractiv pentru persoanele care vor să slăbească sau să reducă consumul de zahăr.

Cum acționează aspartamul în organism?

Atunci când este ingerat, aspartamul este descompus în organism în cei doi aminoacizi de bază și în metanol. Aminoacizii sunt utilizați de organism la fel ca și cei proveniți din proteinele alimentare, iar metanolul este metabolizat în cantități foarte mici, comparabile cu cele generate de consumul de fructe sau legume.

Aspartamul nu ajunge în sânge ca atare și nu influențează glicemia, motiv pentru care este considerat sigur pentru persoanele cu diabet zaharat. Totuși, există o excepție importantă: persoanele cu fenilcetonurie, o boală genetică rară, nu pot metaboliza fenilalanina și trebuie să evite complet aspartamul.

CLINICA VIRTUALA DR. PETRACHE

Pentru consultatii in Clinica Virtuala Dr. Petrache trimiteti mail la: clinica@diabet-si-nutritie.ro

Indicele glicemic și valoarea calorică

Aspartamul are indice glicemic zero, ceea ce înseamnă că nu crește glicemia după consum. Această caracteristică îl face potrivit pentru persoanele cu diabet sau pentru cei care urmează diete cu control strict al carbohidraților.

Deși, din punct de vedere chimic, aspartamul are un conținut energetic de aproximativ 4 calorii pe gram, cantitatea utilizată este atât de mică încât aportul caloric este practic neglijabil. Astfel, băuturile și produsele îndulcite cu aspartam sunt considerate „fără calorii” sau „low calorie”.

Siguranța aspartamului

De-a lungul timpului, aspartamul a fost subiectul a numeroase controverse și teorii. Unele voci au susținut că ar putea fi cancerigen sau că ar produce boli neurologice. Cu toate acestea, majoritatea studiilor științifice riguroase au arătat că aspartamul este sigur atunci când este consumat în limitele admise.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a reevaluat toate datele disponibile și a concluzionat în 2013 că aspartamul este sigur pentru consumul uman, stabilind o doză zilnică acceptabilă (DZA) de 40 mg/kg corp/zi. În SUA, FDA a stabilit un prag similar, de 50 mg/kg corp/zi. Pentru a atinge aceste niveluri, o persoană ar trebui să consume cantități foarte mari de produse îndulcite, mult peste ceea ce se întâlnește în mod obișnuit în dietă.

Beneficiile consumului de aspartam

Aspartamul oferă o serie de beneficii importante pentru anumite categorii de persoane:

• Controlul greutății – prin eliminarea caloriilor din zahăr, contribuie la reducerea aportului energetic și poate susține pierderea în greutate.
• Sigur pentru diabet – nu influențează glicemia, fiind o opțiune bună pentru pacienții cu diabet.
• Putere mare de îndulcire – se folosesc cantități foarte mici, ceea ce îl face practic în industria alimentară.
• Stabil în băuturi reci – se dizolvă bine și menține dulceața în sucuri și produse lactate.
• Aport minim de calorii – permite păstrarea gustului dulce fără consecințe energetice semnificative.

Limitări și efecte secundare

Aspartamul are totuși și unele dezavantaje. În primul rând, nu este stabil la temperaturi foarte ridicate, motiv pentru care nu este potrivit pentru coacere sau preparate care necesită fierbere îndelungată. În astfel de condiții, se degradează și își pierde dulceața.

De asemenea, unele persoane raportează sensibilități precum dureri de cap, amețeli sau disconfort digestiv, dar studiile clinice nu au confirmat o legătură clară cauzală între aspartam și aceste simptome.

Un aspect important este avertismentul pentru persoanele cu fenilcetonurie. Pentru acestea, orice produs care conține aspartam trebuie evitat, iar etichetele alimentelor au mențiunea obligatorie „conține o sursă de fenilalanină”.

PLAN NUTRITIONAL PERSONALIZAT

Pentru un Plan nutritional personalizat realizat chiar de Dr. Petrache trimiteti mail la: clinica@diabet-si-nutritie.ro sau achizitionati planul dorit de AICI si va contactam noi.

Aspartamul și cancerul – ce spun studiile?

Probabil cea mai mare temere legată de aspartam este presupusa asociere cu cancerul. Primele suspiciuni au apărut în anii 1970, iar de atunci sute de studii au investigat acest subiect. Până în prezent, marile agenții internaționale, inclusiv EFSA, FDA și Organizația Mondială a Sănătății, nu au găsit dovezi concludente că aspartamul ar cauza cancer atunci când este consumat în limitele admise.

Totuși, în 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat aspartamul ca „posibil cancerigen pentru oameni” (grup 2B). Această clasificare nu înseamnă că provoacă automat cancer, ci că există unele date limitate care justifică prudență și studii suplimentare. În același timp, OMS a reiterat că, în dozele recomandate, aspartamul poate fi consumat fără riscuri majore.

Astfel, concluzia este că pentru populația generală, aspartamul este considerat sigur, dar trebuie folosit cu moderație și în contextul unei diete echilibrate.

Aspartamul comparat cu alți îndulcitori

• Față de zahăr – are zero impact glicemic și caloric, fiind mult mai prietenos pentru sănătate.
• Față de stevia – stevia este naturală și stabilă la coacere, dar poate lăsa gust amar; aspartamul are gust curat, dar nu rezistă la temperaturi mari.
• Față de xilitol sau eritritol – poliolii au calorii și pot provoca disconfort digestiv, dar nu conțin fenilalanină; aspartamul nu produce balonare, dar este interzis în fenilcetonurie.
• Față de maltitol – maltitolul ridică glicemia și aduce calorii; aspartamul nu are aceste efecte, dar nu poate fi folosit la gătit intens.

Cine ar trebui să evite aspartamul

• Persoanele cu fenilcetonurie – absolut contraindicat.
• Cei cu sensibilitate declarată la aspartam – dacă apar reacții neplăcute, trebuie evitat.
• Femeile însărcinate și copiii mici – pot consuma aspartam în limitele admise, dar unii specialiști recomandă prudență suplimentară, preferând îndulcitori naturali.

Mituri și adevăruri despre aspartam

• „Aspartamul provoacă cancer” – fals în dozele obișnuite; clasificarea IARC este preventivă, nu confirmativă.
• „Aspartamul este natural” – fals, este un îndulcitor sintetic, dar sigur.
• „Aspartamul are calorii zero” – adevărat din punct de vedere practic, pentru că se folosesc cantități infime.
• „Aspartamul nu trebuie consumat niciodată” – fals, poate fi folosit în siguranță de majoritatea oamenilor, dar cu moderație.

INTREABA DOCTORUL PETRACHE

Prin serviciul Intreaba Doctorul Petrache primiti raspunsuri rapide chiar de la Dr. Petrache. Puteti accesa serviciul Intreaba Doctorul Petrache: AICI.

Concluzii

Aspartamul este unul dintre cei mai studiați îndulcitori artificiali din lume. Cu o putere de îndulcire foarte mare, gust plăcut și impact glicemic nul, reprezintă o opțiune utilă pentru cei care doresc să reducă aportul de zahăr sau să își controleze greutatea. În ciuda controverselor, datele științifice actuale arată că este sigur pentru consum în limitele admise de autoritățile internaționale.

Ca în orice aspect al nutriției, echilibrul este esențial. Aspartamul nu trebuie privit ca un panaceu, dar nici demonizat fără motiv. Pentru majoritatea oamenilor, poate face parte dintr-o alimentație echilibrată și sănătoasă, atunci când este consumat responsabil.