Scleroza multiplă – generată de o bacterie

Scleroza multiplă este una dintre cele mai studiate boli autoimune, dar cauzele sale exacte au rămas mult timp neclare. Timp de decenii, oamenii de știință au suspectat o combinație de factori genetici, imunologici și de mediu, însă nu au reușit să stabilească un declanșator precis. În ultimii ani, atenția cercetătorilor s-a îndreptat către microbiomul intestinal, adică totalitatea bacteriilor care trăiesc în intestinul uman. Studiile recente au adus dovezi tot mai puternice că anumite specii bacteriene ar putea juca un rol esențial în declanșarea sclerozei multiple. Descoperirea că boala ar putea fi parțial „generată de o bacterie” schimbă radical modul în care privim această afecțiune și deschide calea către noi strategii de diagnostic și tratament.

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este o boală cronică autoimună în care sistemul imunitar atacă mielina, stratul protector care acoperă fibrele nervoase. Această distrugere duce la perturbarea transmiterii impulsurilor nervoase și provoacă simptome precum oboseală extremă, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, probleme de coordonare, amorțeli sau chiar paralizie. Boala evoluează în pusee și remisiuni, iar la unii pacienți progresează constant, ducând la dizabilitate. În prezent, tratamentele disponibile nu vindecă scleroza multiplă, ci doar reduc frecvența puseelor și încetinesc progresia.

Rolul microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal este format din trilioane de bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în intestin. Aceste microorganisme influențează digestia, metabolismul, sistemul imunitar și chiar sănătatea creierului. Dezechilibrele microbiomului au fost asociate cu obezitate, diabet, boli inflamatorii intestinale și, mai nou, cu boli autoimune precum scleroza multiplă. Cercetările au arătat că persoanele cu scleroză multiplă au un profil bacterian intestinal diferit față de persoanele sănătoase, ceea ce sugerează că anumite bacterii ar putea declanșa sau agrava răspunsul autoimun.

Descoperirea bacteriilor implicate

Studiile pe gemeni identici, dintre care unul are scleroză multiplă iar celălalt nu, au adus informații extrem de valoroase. Analizând microbiomul intestinal, cercetătorii au identificat peste 50 de tipuri de microorganisme diferite între cei doi frați. Printre acestea, două bacterii au atras atenția specialiștilor: Eisenbergiella tayi și Lachnoclostridium. Aceste specii au fost prezente constant la pacienții cu scleroză multiplă și absente sau rare la cei sănătoși. Experimentele pe animale au confirmat că transplantul de microbiom de la pacienții cu scleroză multiplă poate declanșa simptome asemănătoare bolii, ceea ce întărește ipoteza unui rol cauzal.

Cum ar putea o bacterie să genereze scleroza multiplă?

Bacteriile din intestin interacționează permanent cu sistemul imunitar. Ele produc molecule și metaboliți care pot stimula sau calma inflamația. În cazul bacteriilor suspectate, se crede că acestea produc substanțe care activează în exces celulele imune, determinându-le să atace țesuturile proprii, inclusiv mielina. În plus, bacteriile pot modifica permeabilitatea intestinului, ceea ce permite trecerea de fragmente bacteriene în sânge și declanșarea unui răspuns imun aberant. Practic, intestinul devine un focar de inflamație care se răsfrânge asupra sistemului nervos central.

Implicații pentru diagnostic

Dacă se confirmă că anumite bacterii sunt implicate în scleroza multiplă, ar putea fi dezvoltate teste de diagnostic bazate pe analiza microbiomului. Identificarea timpurie a bacteriilor de risc ar putea ajuta la depistarea persoanelor predispuse la boală, chiar înainte de apariția simptomelor. De asemenea, monitorizarea microbiomului ar putea deveni un instrument de urmărire a evoluției bolii și a eficienței tratamentului.

Posibilități terapeutice

Odată ce se înțelege mai bine rolul bacteriilor, terapiile ar putea fi orientate către modificarea microbiomului. Unele opțiuni ar putea include:

• probiotice și prebiotice pentru a stimula creșterea bacteriilor benefice și a reduce bacteriile dăunătoare
• transplant fecal de la donatori sănătoși, pentru resetarea microbiomului
• diete personalizate care să influențeze compoziția bacteriană
• dezvoltarea de antibiotice sau bacteriofagi specifici pentru eliminarea bacteriilor implicate în declanșarea sclerozei multiple

Aceste abordări ar putea reduce inflamația, ar putea calma sistemul imunitar și ar putea încetini evoluția bolii.

Ce înseamnă pentru pacienți?

Pentru persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, descoperirea unei posibile cauze bacteriene aduce speranță. Deși tratamentele actuale țintesc sistemul imunitar, o abordare care vizează direct microbiomul ar putea oferi rezultate mai bune și cu efecte secundare reduse. Mai mult, schimbarea dietei și a stilului de viață ar putea deveni părți integrante ale managementului bolii, oferind pacienților un rol activ în controlul propriei sănătăți.

Precauții și limite

Este important de subliniat că, deși dovezile sunt promițătoare, legătura dintre bacterii și scleroza multiplă nu este încă definitivă. Nu se poate spune că aceste bacterii sunt singura cauză, ci mai degrabă factori declanșatori într-un context genetic și imunologic predispozant. Boala este complexă și multifactorială, iar bacteriile sunt doar o piesă din puzzle. Cercetările continuă pentru a clarifica exact mecanismele implicate și pentru a transforma aceste descoperiri în tratamente sigure și eficiente.

Concluzie

Ipoteza că scleroza multiplă ar putea fi generată de o bacterie marchează o schimbare de paradigmă în înțelegerea acestei boli autoimune. Dovezile privind implicarea microbiomului intestinal sunt tot mai solide și sugerează că anumite bacterii ar putea juca un rol esențial în declanșarea răspunsului autoimun. Această perspectivă deschide drumuri noi pentru diagnostic și tratament, oferind speranță milioanelor de pacienți afectați de scleroză multiplă. În următorii ani, cercetările vor stabili dacă modificarea microbiomului poate deveni o strategie terapeutică viabilă și dacă vom putea vorbi, în sfârșit, despre o abordare curativă a sclerozei multiple.