O merdenea pe zi și apoi…

Merdeneaua este un aliment ce trezește nostalgii. Pentru mulți dintre noi, gustul ei amintește de drumul spre școală, de pauza de la serviciu sau de brutăria din colțul cartierului. Caldă, crocantă, sărată și aromată, pare o alegere simplă și inofensivă. Dar ce s-ar întâmpla dacă am mânca o merdenea în fiecare zi?

Mulți oameni își spun: „Este doar o merdenea. Ce rău poate face?”. Problema este că efectele alimentației nu apar după o singură zi, ci după luni și ani de obiceiuri repetate. O singură merdenea nu reprezintă o problemă. O merdenea în fiecare zi, timp de ani de zile, poate deveni însă o piesă importantă într-un puzzle metabolic mai puțin favorabil.

Senzori de Monitorizare COntinua a Glicemiei de la Prme Medical - Linx CGM, Sibionics GS!, Roche Accu-Check SmartGuide

Ce conține de fapt o merdenea?

Rețeta diferă de la un producător la altul, însă în general o merdenea conține:

  • făină albă;
  • grăsimi (unt, margarină sau alte grăsimi vegetale);
  • brânză;
  • sare;
  • apă.

La prima vedere nu pare ceva dramatic. Totuși, combinația dintre făină rafinată și cantitatea mare de grăsime transformă merdeneaua într-un produs cu densitate calorică ridicată.

O singură merdenea poate furniza frecvent între 350 și 600 kcal, în funcție de dimensiune și rețetă. Pentru unele persoane aceasta reprezintă echivalentul unui prânz întreg.

De ce este atât de satisfăcătoare?

Creierul uman adoră combinația dintre carbohidrați și grăsimi.

Din punct de vedere evolutiv, alimentele bogate în energie erau rare. Astăzi, însă, ele sunt disponibile la fiecare colț de stradă. Atunci când mâncăm produse precum merdenele, foietaje, croissante sau pateuri, sistemul de recompensă din creier primește un stimul puternic.

Acesta este și motivul pentru care rareori cineva spune:

„Am mâncat o merdenea și nu mi-a plăcut.”

Majoritatea oamenilor o găsesc foarte gustoasă.

Ce se întâmplă cu glicemia?

Merdeneaua nu este un desert și nu conține cantități impresionante de zahăr. Cu toate acestea, făina albă este rapid transformată în glucoză.

După consum, glicemia poate crește semnificativ, mai ales la persoanele cu:

  • diabet;
  • prediabet;
  • rezistență la insulină;
  • sindrom metabolic.

În plus, grăsimile din aluat pot întârzia digestia și pot produce creșteri glicemice prelungite.

Uneori pacienții sunt surprinși când observă că glicemia după o merdenea este comparabilă cu cea după anumite deserturi.

Dar dacă sunt slab?

Mulți oameni slabi consideră că sunt protejați de efectele alimentației.

Greutatea este doar o parte a poveștii.

Există persoane normoponderale care dezvoltă:

  • diabet de tip 2;
  • steatoză hepatică;
  • hipertensiune arterială;
  • dislipidemie.

Analizele de sânge nu văd câte kilograme aveți, ci ceea ce se întâmplă în interiorul organismului.

Ce se întâmplă cu colesterolul?

Aici contează foarte mult rețeta.

Unele produse de patiserie conțin cantități importante de grăsimi saturate sau grăsimi de calitate modestă.

Consumul frecvent poate contribui în timp la:

  • creșterea LDL-colesterolului;
  • creșterea apolipoproteinei B;
  • agravarea riscului cardiovascular.

Nu înseamnă că o merdenea produce un infarct.

Înseamnă că un obicei repetat poate contribui la acumularea factorilor de risc.

Problema ascunsă: sarea

Puțini oameni se gândesc la acest aspect.

Merdeneaua este de obicei un produs sărat.

Pentru persoanele cu hipertensiune arterială sau predispoziție la hipertensiune, aportul repetat de sare poate deveni relevant.

Când adăugăm și alte alimente procesate consumate în aceeași zi, cantitatea totală de sodiu poate depăși cu ușurință recomandările.

Ce se întâmplă după un an?

Să presupunem că o merdenea are aproximativ 450 kcal.

Consumând una în fiecare zi:

450 kcal × 365 zile = 164.250 kcal pe an.

Desigur, organismul nu funcționează ca un calculator simplu, însă această cifră ne arată cât de multă energie suplimentară poate aduce un singur obicei aparent banal.

Dacă aceste calorii nu sunt compensate prin activitate fizică sau reducerea altor aporturi alimentare, ele pot favoriza acumularea progresivă de greutate.

Și ficatul?

Ficatul este unul dintre organele care resimt efectele excesului caloric cronic.

Nu doar alcoolul poate afecta ficatul.

Excesul de calorii provenite din produse ultraprocesate, făină rafinată și grăsimi poate favoriza apariția steatozei hepatice.

Astăzi, ficatul gras metabolic a devenit una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în practica medicală.

Contează și cu ce o mănânci

O merdenea consumată ocazional, alături de un stil de viață activ și o alimentație echilibrată, este foarte diferită de o merdenea consumată zilnic împreună cu:

  • băuturi îndulcite;
  • chipsuri;
  • produse de fast-food;
  • dulciuri frecvente.

Riscul apare prin acumularea mai multor obiceiuri nefavorabile.

Rareori există un singur aliment vinovat.

Dar dacă îmi place foarte mult?

Nutriția modernă nu înseamnă interdicții absolute.

Problema nu este că vă place merdeneaua.

Problema apare atunci când un aliment foarte caloric, sărac în fibre și consumat din obișnuință începe să înlocuiască opțiuni mai nutritive.

Dacă mâncați o merdenea o dată la câteva săptămâni, probabil nu există niciun motiv de îngrijorare.

Dacă devine însă micul dejun zilnic timp de ani de zile, merită să vă puneți întrebarea dacă acest obicei vă ajută sau vă încurcă obiectivele de sănătate.

Ce ar putea fi o alternativă mai bună?

Un mic dejun care conține:

  • proteine;
  • fibre;
  • legume sau fructe;
  • grăsimi de calitate;

oferă de obicei o sațietate mai bună și un răspuns metabolic mai favorabil.

Ouăle, iaurtul bogat în proteine, brânzeturile slabe, legumele și semințele reprezintă exemple simple și accesibile.

Concluzie

O merdenea pe zi nu vă va îmbolnăvi mâine.

Dar sănătatea nu este rezultatul unei singure zile, ci al miilor de alegeri repetate de-a lungul vieții.

O merdenea ocazională poate face parte dintr-o alimentație echilibrată. O merdenea în fiecare zi poate însemna, în timp, mai multe calorii, mai multă sare, mai puține fibre și un risc metabolic mai mare.

Poate că întrebarea corectă nu este „Pot să mănânc o merdenea?”, ci „Ce se întâmplă dacă transform această alegere într-un obicei zilnic pentru următorii 10 ani?”.

De cele mai multe ori, răspunsul la această întrebare este mult mai important decât merdeneaua în sine.

INTREABA DOCTORUL PETRACHE

Prin serviciul Intreaba Doctorul Petrache primiti raspunsuri rapide chiar de la Dr. Petrache. Puteti accesa serviciul Intreaba Doctorul Petrache: AICI.

Similar Posts